Postări

Se afișează postări din 2010

Poetul Adrian Păunescu...

Imagine
Revin pe blog pentru că nu pot rămâne indiferentă la tragica moarte a poetului și fostului meu profesor din facultate, domnul Adrian Păunescu. Trece timpul mult prea repede și se duc oameni importanți, oameni de o valoare nemăsurabilă care nu sunt cu adevărat apreciați decât după ce ne părăsesc. Degeaba dar, pentru că atunci sunt foarte puține șansele să afle câtă lume le-a apreciat cu adevărat talentul și truda pentru anumite minuni înfăptuite, atâtea vieți schimbate... Și in cazul de față este cât se poate de adevărat că se întâmplă la fel și este extrem de trist. Nu zic că nu a avut parte de public și aprecieri pentru că ”Cenaclul Flacăra” este doavada vie că mii de oameni s-au bucurat și se mai bucură de creația dânsului, poeziile scrise au avut și vor avea mereu publicul lor, dar parcă abia acum succesul încununat iese la suprafață și se așează în primul rând, pe un piedestal. Dacă există o șansă, cât de mică, să vadă ce se petrece în acest moment, câtă lume il plânge și îl reget

Zbangggggg!!!! Ouch....

Imagine
--> Ce te faci cand ți s-a pregătit o lovitură la care nu te așteptai, care te-a izbit fix în creștet și te-a lăsat într-o stare de ameteală din care nu poti sa ieși? Poate încerci să găsești soluții, să te reinventezi ca să fie totul cum era pe vremuri. Dar înainte de toate acestea ar trebui să te intrebi daca oare mai merită! Eu m-am gândit bine ceva timp. NU MERITĂ! :) Nu ii poți lua cuiva dreptul să se bucure de viață! PS: A nu se interpreta greșit...mi-e foarte bine, sunt foarte fericită alături de cine mă iubește :)!

Ghinionista de hipermarket!

Imagine
Nu ştiu voi ce “noroc” aveţi, dar eu sigur am unul care mă urmăreşte în fiecare magazin! După ce colinzi hipermarketul şi ai grijă să tai toate produsele de pe lista făcută cu mare atenție de acasă, te aşezi şi tu ca omul la rând cu căruciorul, cu coşul sau cu braţele încărcate şi aştepţi, aştepţi....şi tot aştepţi! Dar ce se întâmplă oameni buni, aţi cumpărat aşa de multe produse...? Eu când am ales coada parcă observasem că nu aveţi aşa de multe cumpărături de pus pe bandă! Dar stai că se aude ceva din faţă! Aaaaa... mă scuzaţi, nu este vina voastră dragi colegi de suferinţă! IARĂŞI d’şoara de la casă are o problemă (ca de fiecare dată în cazul meu de ghinionistă de hipermarket ce sunt)! Ce-o mai fi şi de data acesta?,...mă întreb curioasă şi bineînţeles puţin iritată! Îmi spun că mă urmăreşte blestemul plictiselii de uitat prin celelalte coşuri şi ciulesc urechea să aflu noul sau vechiul motiv pentru care trebuie să aştept. Nu este vorba de rola de la casa de marcat, nu este

1 Mai (bine)

Imagine
Se duse şi 1 Mai, o zi în care fiecare a petrecut după pofta inimii (şi a stomacului), unii pe la pădure la un grătar, alţii pe la rude, iar alţii la mare, la munte sau peste graniţă. Eu am fost pe la vecinii noştri bulgari unde „scorurile” sunt mai bune decât pe la noi şi serviciile peste aşteptările închipuite. Pe litoralul românesc dai mai mulţi bani de la început şi mai dai şi pe urmă alţii şi tot aşa pentru că – de , prânzul şi cina poate nu ţi-o permiţi de la achitarea cazării şi zici că o terasă cu împinge tava te mulţumeşte,  pe când la vecinii situaţi la o aruncătură de băţ de Vama Veche te duci cu totul asigurat de la agenţia de turism la un tarif decent şi nu mai trebuie să arunci banii pe altceva decât  pe suveniruri şi distracţii (opţional şi acestea). Pot spune că drumul prin Giurgiu a fost şi o excursie prin ţara bulgarilor unde am putut să observăm că aceştia deşi au cele mai vechi şi mai rablagite maşini, iar casele sunt destul de modeste, totuşi stau bine la capitolu

Paşte 2010

Imagine

Schimbările din gramatica limbii române

Imagine
"Noua gramatică lansată anul acesta era necesară, în contextul în care au trecut 42 de ani de la apariţia ediţiei anterioare (GA). Între ceea ce oferea gramatica academică în vigoare şi înnoirile teoretice şi descriptive ale cercetărilor ulterioare se produsese o aşa mare ruptură, încât GA nu mai reprezenta un punct de vedere credibil, ajungându-se la existenţa paralelă a două gramatici. Chiar şi manualele şcolare din ultimii ani depăşiseră, ca informaţie şi perspectivă, punctul de vedere al GA", a declarat Gabriela Pană Dindelegan, şeful Catedrei de limba română a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti. Scrierea cu literă mare/mică * Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani,

25 de anișori....!

Imagine
S-a mai dus încă un an din calendarul vieţii mele aşa că mă simt datoare să le mulţumesc persoanelor care mi-au stat alături pănă acum şi celor care promit să meargă pe aceeaşi cărare cu mine în al 25-lea an(-işor):P! Vă pup şi vă mulţumesc!

1 Martie si legenda mărţişorului

Imagine
Ce bine că 1 Martie anul acesta ne-a întâmpinat cu vreme frumoasă, ghiocei şi triluri de pasărele care mai de care mai vesele! Prin Piaţa Romană vânzătorii de marţişoare abundau în şnuruleţe alb cu roşu legate de câte un suvenir, numai gata să le iei şi să le dăruieşti persoanelor dragi. Pentru că povestea trebuie spusă din om în om ca să nu se piardă iar tradiţia să mergă mai departe, o să vă scriu mai jos, legenda marţişorului aşa cum am aflat-o şi eu: „Povestea martisorului incepe acum mai bine de 2000 de ani, pe vremea dacilor si a romanilor. Traditia spune ca stramosii nostri purtau monede gaurite, atarnate de un fir impletit - colorat in alb si negru. Banutii erau de aur, argint sau metal obisnuit, indicand cat de bogata sau de saraca era persoana care ii purta. Albul insemna revenirea la viata a naturii si caldura verii, in timp ce negrul semnifica frigul iernii. Aceste martisoare erau purtate la incheietura mainii sau prinse in piept cu un ac, iar fetele credeau despre ele ca

Clujul = oras frumos + oameni ospitalieri

Imagine
Nu mai vizitasem până acum oraşul Cluj Napoca dar imi doream de mai multă vreme, aşa că profitând de o conjunctură favorabilă, weekend-ul acesta am fost pe acolo. După un drum destul de lung şi obositor ce a durat aproximativ opt ore, presărat cu multe gropi pe Valea Oltului încercate din plin datorită vizibilităţii scăzute şi a numărului lor extrem de mare, am ajuns la destinaţie. Primele persoanele pe care le-am întâlnit în Cluj ne-au făcut o impresie bună încă de la început, această senzaţie transformându-se în foarte bună, când s-au oferit să ne pună la dispoziţie nouă, practic nişte străini, cazare “for free” pentru sâmbătă seara într-un complex nou de apartamente. Nu vreau sa intru în detalii legate de “ce şi cum” s-a întâmplat, dar oricum, acest lucru ar fi fost destul de improbabil oriunde. Legat de acelaşi subiect, la fel de amabil a fost şi un taximetrist care ne-a explicat cum să găsim un anumit local. Au fost impresionante monumentele din centrul oraşului

Concluzie de prânz...

Imagine
Deseori , timpul trece fără evenimente importante, rutina fiind bifată zilnic pe listă… Uneori , într-un interval relativ scurt, un tsunami de întâmplări se succed iar când furtuna se linişteşte încep să analizez ce am pierdut şi ce mai am de recuperat… Rareori , după o astfel de succesiune rămân cu ceva bun, ceva la care nu m-aş fi aşteptat… Ultima perioadă se înscrie la secţiunea finală, prin urmare pot afirma că am dat peste acel ceva “bun” ce nu fusese încă descoperit din cauza umbrelor prea dense adunate parcă mult prea repede. Când fulgerele te lovesc din toate părţile iar liniştea ţi se pare mult prea departe, e minunat să descoperi că există cineva care te poate încălzi precum o rază de soare într-o dimineaţă friguroasă… Acum, lăsând la o parte imaginaţia mea mult prea copilărească care ar putea concepe un roman doar de la o idee, concluzia este următoarea: “ de unele lucruri bune nu-ţi dai seama până când nu te loveşti de cele rele, aşa că priveşte bine în jurul tău, t