vineri, 26 decembrie 2008

Cine încerca a doua zi de Crăciun să prindă peşte?






Răspuns: Da, da - EU! :))

luni, 22 decembrie 2008

Este iarnă, bine-mi pare...




Sunt răcită. Astăzi nu mai plec, rămân să mă vindec în casa mea, în compania motanului Bubu. Mă gândesc să nu mă las pradă gripei, ci să-mi distrag atenţia împodobind bradul pe linuri de colind, cu o cană de vin fiert aburind alături, în nori cu mireasmă de scorţisoară.
Anul acesta este mai diferit, nu este mai trist, doar că mă va solicita mai puţin această perioadă. Imi pare rău că nu avem zăpadă ca odinioară când modelam drumuri cu lopata, când abia aşteptam să construim oameni şi cazemate din omăt. Se mai schimbă vremurile, se mai schimbă oamenii, se mai schimbă şi clima.
Colindătorii n-au întârziat să bată la uşi nici în acest 2008 târziu, ba chiar s-au inmulţit – te uiţi pe vizor şi vezi trei căciuli, iar când deschizi, de jos, te mai salută încă două. Cu feţe roşii şi glasuri vesele, te binedispun urându-ţi de bine. Este un început bun şi frumos.
Îmi place să dăruiesc, să provoc zâmbete, să aduc bucurie, aşa că mâine imi propun să umplu sacul cu daruri pentru cei dragi şi mai ales să le urmăresc chipul atunci cand le primesc şi le desfac emoţionaţi.
Cam atât acum, mă duc să-mi pregătesc casa de sărbatoare şi să-l aştept pe Moşu!


Vă doresc tututror sărbători frumoase şi liniştite, pline de bucurii!

sâmbătă, 13 decembrie 2008

marți, 2 decembrie 2008

Ce este oare iubirea?!



Iubirea?

Este o stare care te ia prin surprindere, care te lasă cu gura căscată, care te lasă pradă tuturor sentimentelor, care te face să fii vulnerabil şi puternic, care te face să simţi ceea ce nu eşti în stare să simţi de obicei...
Iubirea este acea stare care iţi dă puteri să fii nebănuit de bun dar, în acelaşi timp, te poate face o "fiară veritabilă"! ...
Iubirea este ceva frumos, ceva ce trebuie trăit de fiecare dintre noi! ... (important este să găseşti persoana care să merite toate sacrificiile şi toate sentimentele tale...)
În iubire poţi fi dezamăgit sau răsplătit pe deplin!...

miercuri, 12 noiembrie 2008

Reveal - Roxette





Este o melodie pe care am căutat-o fără succes într-o perioadă, iar acum am dat peste ea din greşeală! ( One wish - pentru cunoscători)

Everything here, close to me
Is just the way I want it to be
It's all about faith, it's all about trust
All about luck, not about lust
My wish comes true
My wish comes true

I don't mind showing for you
I reveal everything for you
Just about anything

Could it be night, could it be day
Floating in space I was drifting away
You're making me warm, you're making me high
I feel like laughing where I used to cry
My wish comes true
My dream comes true

I don't mind showing for you
I reveal everything for you
Just about anything for you
I reveal everything for you
Just about anything

I don't mind showing for you
I reveal everything for you
Just about anything for you
I reveal everything for you
Just about anything for you
Everything for you
Anything for you

Ce-ar fi fost vedetele noastre

Click pe titlu pentru a citi articolul original din 7Plus, din data de 12.11.2008


Au avut noroc sa prinda trenul potrivit si au ajuns vedete. Dar, daca n-ar fi avut faima si bani, oare cu ce s-ar fi indeletnicit astazi? Ne propunem un exercitiu de imaginatie: O Andreea Marin ar fi invatatoare intr-un satuc de linga Roman. Face naveta intr-un hirb de autobuz si e maritata cu seful unei trupe care cinta pe la nunti si botezuri. O Mihaela Radulescu, ajungea, desigur, inspector scolar, neratind nicio ocazie s-o calce pe nervi pe Marin. Desi maritata cu primarul, are un amant stomatolog care ii albeste dintii moca. O Mircea Badea ar deveni concurentul numarul 1 al lui Zoso, deschizindu-si un blog special pentru a-i injura pe politisti, politicieni, bancheri, cocalari si pe cei care nu agreeaza filmele cu James Bond. O Dan Negru ar fi ajuns omul care bate toba pentru a anunta vestile prin sat. De fapt, nici n-are nevoie de toba, oricum, cantitatea mare de decibeli din glas ii este suficienta. O Pepe ar fi devenit cel mai bun tarabagiu din Piata Moghioros, vinzind tigari bulgaresti, cafea ungureasca si rahat turcesc. O Oana Zavoranu ar fi fost vinzatoare intr-un butic de haine, dar n-ar fi avut prea mare vinzare fiindca uzeaza marfa, purtind-o pe la petreceri. O Stefan Banica Jr exceleaza ca animator intr-un club de noapte, viseaza pe ascuns sa ajunga ca Elvis Presley si nici nu-i trece prin cap sa se insoare cu o invatatoare de la tara. O Simona Sensual ar fi fost exact ceea ce este acum pentru ca orice altceva o depaseste.

vineri, 7 noiembrie 2008

Stare de spirit


Răsfoiesc paginile altora, oameni care au făcut parte din viaţa mea, dau peste imagini captate de mine şi nu imi dau seama ce mai caută acele poze acolo! Doar pentru că ne-a legat în trecut ceva? Acum mi se pare atât de ciudat, atât de nefiresc, atât de necinstit încat mintea mea nu le găseşte o explicaţie rezonabilă. În acest moment mi se pare corect să spun că trecutul este trecut, iar prezentul, prezent! Poate exagerez putin, poate nu-i corect, dar aşa simt…
Peste praful din arhive, atât de gros incât pot scrie foarte uşor peste el “a fost o dată” imi aştern privirea şi rămân prinsă precum o pisică supărată care stă într-o cuşcă din care nu poate scăpa, care nu poate să se elibereze din cauza gratiilor dureroase la atingere.
Un zid din indiferenţă m-a protejat de trecut, mă protejează de prezent dar amenintă cu preaviz, perioada următoare. Totuşi, o voinţă venită din neant mă împinge de la spate şi încearcă să transforme umbrele răcoroase în raze aurii, calde. Oamenii care au încredere în mine, care nu judecă fiecare cuvânt pe care-l arunc întâmplător sau nu, sunt speranţa mea într-un viitor mai frumos şi le mulţumesc!

luni, 27 octombrie 2008

Furtună de nisip




Am construit un castel din nisip dar a venit furtuna şi l-a risipit.
Acesta avea două turnuri - unul pentru mine şi unul pentru el. Un hol imens ne despărţea dar am văzut partea bună a lucrurilor: măcar era drept şi ajungeam destul de repede să ne îmbrăţişam, dacă vroiam…
Dintr-o dată, sub nebunia vremii, turnul lui a luat-o la vale - în prima zi un pic - a doua zi, de tot! Apoi vântul s-a calmat… totul a încremenit preţ de încă două zile, timp în care coiful castelului meu, sătul de atâta singurătate a început să se destrame şi să tragă dupa el întreaga construcţie…
Astăzi, nu a mai rămas decât holul aproape distrus şi bântuit de vânt, pe care nu mai are cine să se plimbe pentru că proprietarii nu mai există.
Un sentiment de tristeţe mă încearcă pentru că am fost indiferenţi şi am lasat toanele vremii să ne spulbere construcţia atât de frumoasă.
Dar aşa cum pasărea Pheonix renaşte din propria cenusă, tot aşa, din acelaşi nisip, am putea clădi un nou palat, cu aceeaşi trecere, dar mult mai trainic!


Text din anul 2003

duminică, 12 octombrie 2008

Unde esti?


Ma simt ca intr-o lume in care nu cunosc limba
Si tu esti cheia cu care pot comunica, singurul care ma intelege.

Cutreier strazi acoperite de umbre ce ma urmaresc;
Strig dupa ajutor dar nimeni nu ma poate intelege.
Simt cum inima sfasiata imi iese din corp de durere,
Simt cum inima o ia razna,
Te caut disperata cu privirea.
Alerg printre oameni
Indiferenti la durerea mea imi vad inima iesita din trup,
Dar nu fac nimic pentru ca nu pot intelege ceea ce simt eu.


Alerg, te caut, alerg dar degeaba...
Simt cum sangele din corp se scurge si viata o data cu el.



Autor: D.D.G.


Este o poezie foarte impresionantă şi cu drag mai aştept si alte creaţii ale aceleaşi autoare. Anyry

Vama Veche - Epilog

sâmbătă, 27 septembrie 2008

Va recomand să mergeţi să vedeţi "The Shadow Dancer"



Este un film extraordinar care te pune pe gânduri şi te motivează. Vă prezint trei citate care, pe mine, sincer m-au impresionat.

"Soarele apuse încet aprinzând cerul în culori de roşu şi portocaliu... În departare norii negrii se rostogoloeau peste orizont călărind vânturile verii. În curând, ziua va face loc nopţii şi împreună cu ea va venii...linistea care spală totul..."

"Există o povestire veche despre o pasăre căreia îi plăcea să zboare.
Într-o bună zi, cînd se afla la mare înălţime în aer, începu să plouă şi penele ei deveniseră atât de grele încât atunci când încercă să aterizeze, îşi rupse o aripă...
Timpul a trecut şi pasărea s-a însănatoşit. Vroia să zboare din nou, dar oricât de mult se străduia, ceva în interiorul ei o împiedică să parăsească solul. Încercă zi de zi, zi după zi, dar frica o împiedica să se înalţe.
Într-o bună zi, veni un vânt puternic şi o ridică sus în ceruri. Ea îşi deschise apripile şi realiză că poate zbura. "

"Lumina soarelui îi încadrează trupul într-o mănuşă aurie de culoare mieroasă, în timp ce vântul se joacă usor în părul ei lung. Faţa ei este puternică, mândră, cu ochi care nu trădează prea usor secretele. Este o fată care nu cheamă, dar care atrage gingaş."

vineri, 19 septembrie 2008


Şapte lucruri imi distrag atenţia şi mă pun pe gânduri.
Aş vrea să le ignor dar ceva mă împiedică, şi să uit nu mă lasă.


Să fie oare un semn, ţinând cont că şapte este numărul meu norocos?

joi, 11 septembrie 2008

Din vechi, nou!


Nici nu stiu ce mă bucură cel mai tare in acest moment... Să fie oare faptul că după mai bine de o lună am net..., că nu am în suflet decât o stare de impacare si bine pentru doi prieteni vechi de-ai mei care s-au hotărât să işi imbraţişeze braţele şi inimile, sau pentru că am luat-o de la capăt cu viaţa mea sentimentală?

1. În loc să ii boscorodesc puţin pe cei de la C-zone, prefer să las în urmă sentimentele nefaste care m-au bântuit în ultimul timp şi să mă bucur de acest moment şi de următoarele, bineînţeles!

2. Dacă, din întâmplare, persoanele în cauză intră pe blog şi citesc rândurile mele, vreau să le transmit că nu trebuie sa-şi facă griji pentru întorsătura situaţiei şi că mă bucur pentru acest nou început, că imi doresc să nu pierd prietenia lor şi că trebuie să se gândească că totul se întâmplă cu un motiv. Numai bine, mult succes şi intelegere!!!

3. Da, nu vreau să intru în detalii, dar pot să afirm că în acest moment sunt fericită pentru că am avut puterea să o iau de la capăt şi să sper din nou!

Pentru moment, atât!

duminică, 10 august 2008

Ar merita sa revii la vechea iubire?


Click pe titlu pentru a citii tot articolul.

Ce am citat aici, mi se pare destul de interesant dar şi adevarat:

"Cercetatorii au incercat sa inteleaga de ce foarte multi oameni sunt dispusi sa reia legaturi care pareau demult incheiate. De cele mai multe ori, acest lucru se intampla cu relatiile din tinerete care, din varii motive, nu au rezistat.

Este posibil ca sentimentul de neimplinire si frustrare care a ramas in asemenea situatii sa se faca resimtit la cote maxime si sa fie interpretat gresit: nu intotdeauna iubirea este cea care ii reuneste pe cei doi. Dar asa cred ei, pe moment, in caruselul ametitor al pasiunii regasite."

Voi ce parere aveţi?

miercuri, 6 august 2008

Feast of Love


Aseară am văzut filmul "Feast of Love" şi mi-a plăcut în mod deosebit începutul, când Harry (Morgan Freeman) plimbându-se prin gradină, ne dă o nouă explicaţie a iubirii :

"Există o poveste despre zeii greci.
Se plictiseau, aşa că au inventat fiinţele umane.
Dar erau la fel de plictisiţi, aşa că au inventat iubirea.
Pe urmă nu s-au mai plictisit şi ca urmare, au decis să incerce şi ei iubirea.
Şi în final au inventat râsul, ca să o poată suporta".












Vă recomand să mergeţi şi voi să il vedeţi. Merită.

marți, 5 august 2008

Noi din noroi



Soartă nedreaptă,
Tu arunci în noi
Cu cele mai grele
Bucăţi de noroi!

Când lumea ne e dragă,
Şi ne bucurăm puţin,
Tu intrii cu bocancii
Şi o sfărâmi din plin!

De ce ne este scris
Să suferim atât,
De ce ne transformăm
În bucăţi de pământ?




Din cârma ta, te rog,
Întoarce spre trecut
Şi trimite în prezent,
Tot ce a fost plăcut.

Alege zilele insorite,
Nopţile senine,
Şi cele mai frumoase
Momente de iubire!

luni, 4 august 2008

În sfârşit, idioţilor!


Da, aşa arăta statusul meu de pe mess azi de dimineaţă!
După trei zile infernale fără internet (vineri - luni noapte) am adunat atâţia nervi incât nici acum, după ce mi-am rezolvat "problemele virtuale", parcă nu am reuşit să mă calmez.
Nu mă consider o persoană dependentă de net, dar nesimţirea de care a dat dovadă providerul de internet a făcut să mi se urce sângele în cap de câte ori încercam să apelez numerele de pe factură şi nici macar NU se făcea conexiunea, la fel când vedeam "Local Area Connection, speed 100.0 Mbps, Status: Connected" cu o mulţime de pachete trimise şi zero primite sau în cel mai bun caz vreo 30 aşa de sperantă dar fară rezultat, bineinteles!
Altădată, când mai păţeam să rămân fără net ştiam că este de la switch-ul de pe bloc care ori a fost trăznit, ori vreo furtună a scos cablul, dar pentru că se intâmpla în timpul săptămânii aveam noroc şi se rezolva destul de repede. Acum, fiind şi weekend şi gândindu-mă că este de la minunatul lor server care probabil a picat, ştiam că nu o să sinchisească nimeni să repare "buba", aşa că am hotărât să-mi omor timpul altfel. Sâmbată am fost cu Doina să colindăm complexul de magazine Feeria, iar duminică am plecat din Bucureşti la un grătar, DAR, atunci când m-am întors acasă şi am constatat că nu am suficient somn cât să mă pun în pat şi să adorm, iar am luat-o de la capăt cu nervii. Nici cărţile pe care începusem să le citesc nu m-au mai atras, nici pentru jocurile instalate special nu am mai avut chef si nici măcar o reinstalare a windowsului nu m-a calmat! Şi toate acestea deoarece ştiam că lor nu le pasă că noi plătim factura la timp, că poate avem treburi urgente de rezolvat, că poate jobul unora depinde de netul lor.
Pentru ziua de astăzi aveam planuri mari de răzbunare, dar pentru că netu şi-a revenit de la prima oră, prefer să mă calmez şi să folosesc timpul în favoarea mea. Trec peste, dar nu uit!

sâmbătă, 26 iulie 2008

Cuvinte din macrame auriu


Croşetez cu fir de aur
Versuri, cât un şal de-ntinse,
Şi-n ochiul care scapă
Pun nestemate prinse-n rime.
Un ametist mă protejază
Să nu mă înţep cu vreo andrea,
Când ciorchinii de versuri se-ngreunează,
Şi oboseşte mâna mea.

vineri, 25 iulie 2008

Umbra


Secretele doar ea le ştie
Şi le poartă răbdătoare,
Aşteptând, mută, să vadă
Cum din nori, soarele apare

Iar atunci, reflexia ei,
Imprimată in pământ,
Se tot miră şi se-ntreabă
De ce stă sub jurământ.

Ea ar vrea să spună tot,
Şi să scape de poveri,
Să elibereze trupul
De imensele dureri.

Dar n-are glas, n-are putere
Să câştige bătălia,
Şi dispare-n ceasul nopţii
Blestemându-şi nemurirea.







Eu, inspirată de această poză.

luni, 21 iulie 2008

Ceva nou, ceva vechi, ceva de imprumut





























Hei, nu sariti, nu dati cu parul! NU ma gandeam la maritis (nu vreau sa-mi complic viata de pe acum)! O sa va dati seama la ce ma refer daca continuati sa cititi.

Pentru ca am terminat facultatea si programul mi-a permis, am hotarat sa ma duc pentru cateva zile la munte, orasul in care s-au mutat rude de-ale mele, anul trecut. Pentru ca pozele explica cel mai bine, eu doar o sa urmez cat de cat asezarea lor si o sa va povestesc putin.

Am ajuns vineri pe la ora unsprezece. Destul de obosita, ma gandeam ca o sa dorm pana seara dar agitatia din jurul meu nu m-a lasat sa-mi tihneasca nici macar cinci minute. Prinsa de povestiri si captata de impresionantul peisaj, nici nu am realizat cum s-au dus orele. Am fost tentata in prima faza sa fac fotografii ( cu imprejurimile, locuinta, animalele lor etc), apoi m-am delectat cu o ciorbita , foarte gustoasa! Am primit vizita unor copile din vecini, fete intre 14-17 ani, care intr-un final m-au convins sa ies in urmatoarea seara, cum spun ele – la banca.

Cu forte proaspete, sambata am explorat gradina, am incercat niste alune si nuci, m-am jucat cu cei trei caini (unul al rudelor, doi adoptati de voie de nevoie) si cu cele doua pisici din curte, m-am intins pe sezlong cu speranta ca ma va rumeni putin soarele, am facut o prajitura, l-am ajutat pe unchiul sa urce ceva in pod, m-am catarat pe acoperis ca sa mananc cele mai aromate corcoduse din zona, am dormit vreo doua ore, iar seara am dat curs invitatiei primite de vineri.

Ceva nou – “la banca” au venit o multime de fete si vreo trei-patru baieti, toti cu telefoanele in palme, la vedere, care in prima instanta, au inceput sa certeteze “fata de la Bucuresti”. O draguta mai indrazneata mi-a luat unghiile la control, m-a intrebat daca inelele-mi sunt de aur, de la ce firma imi cumpar cel mai des haine, iar la sfarsit, cand mi-a vazut telefoanele, a ramas dezazamagita. Cum?! Sa am din trei telefoane, doar unul slide si tocmai ala sa fie Motorola?! Ce dezamagire! Pai da, am inteles intr-un final ca samsungul este fitza locului. Dar stati! Nu orice fel de samsung (ca am si eu unul, model mai vechi – adevarat) ci din acelea ori cu clapa, ori cu sina, dar neaparat cu o camera de cel putin doi megpixeli! Mda, asta ceva nou fata de anul trecut cand am mai fost pe acolo.

Ceva vechi – toti aveau picioarele murdare de praf, pamant sau purtau sosete cu papuci. Timpul a trecut plin cu jocuri vechi (pititea, fazan etc), iar baietii chinuiau ca de obicei fetele si copiii neajutorati. Am primit chiar si oferta de a testa “sarutul de munte” de la un localnic, dar am refuzat ferm si m-am indepartat usor sa nu infurii fiara din el. Din pacate nimic nou….

Ceva de imprumutat – ghinionul o facut sa incurc incarcatorul de motorola (tocmai cel de de motorola!) cu cel de nokia, prin urmare atunci cand m-am trezit ca numai am decat o liniuta, am intrebat in stanga si-n dreapta daca nu are cineva sa-mi imprumute unul. Dupa discutiile precedente despre telefoane, mi-am dat seama ca nu am nici o sansa, insa mi-am incercat norocul. Fara rezultat, desigur. Samsunginistii s-au uitat iarasi ciudat la mine si singurul care a zis ca ma poate ajuta (un baiat de vreo cinsprezece ani) a constatat ca nu se potrivesc mufele. Ce sa-i faci, daca telefonul meu este mai performant si are incarcare pe usb, e vina mea de data asta?!! He-he, DA! :P

Distractia cu iesitul s-a prelungit si duminica seara, iar ca element de noutate, bataia dintre fete si baieti s-a desfasurat cu urzici. Noroc ca nu a trebuit decat sa privesc!

Duminica am hotarat impreuna cu rudele mele sa facem o excursie pana la cota doua mii. Din nefericire, nu am ajuns decat la o mie, dar a fost destul de bine si asa. Narcisista din mine a facut (si-a facut) poze, aproape cu fiecare ocazie. Am oprit la marginea padurii si am cules conuri de brad, iasca, pietre din parau si … niste ferigi pentru mama sa-i duc in Bucuresti. Am vizitat si o biserica, ne-am rugat si am aprins lumanari.
La intoarcere am luat-o pe niste dealuri, unde am oprit sa filmam putin si sa culegem sunatoare. Vremea a fost de partea noastra asa ca am mai zabovit. Cand am ajuns acasa am facut un gratar, la desert am mancat pepene rosu, iar ca extra-bonus, am mai dormit cateva ore.

Astazi, 21 iulie m-am intors acasa, in Bucuresti, impreuna cu motanul meu care a fost confundat de vreo doua persoane - in timp ce asteptam masina – cu un iepure.

Acum, asezata la birou, cu tastatura sub palme, scriu ca vreau si ca sper, la zile si mai bune! Cu putin nou, putin vechi si… de ce nu – cu obiceiuri si lucruri imprumutate! Toate cu farmecul lor!























In drum spre Bucuresti, am vazut o mireasa in mijlocul strazii (se spune ca cine vede una are noroc in ziua respectiva). Titlul, ea mi l-a inspirat :)

miercuri, 16 iulie 2008

When you say nothing at all - Ronan Keating (versurile)



It's amazing
How you can speak
Right to my heart
Without saying a word,
You can light up the dark
Try as I may
I could never explain
What I hear when
You don't say a thing

[CHORUS:]
The smile on your face
Lets me know
That you need me
There's a truth
In your eyes
Saying you'll never leave me
The touch of your hand says
You'll catch me
Whenever I fall
You say it best
When you say
Nothing at all

All day long
I can hear people
Talking out loud
But when you hold me near
You drown out the crowd
(The crowd)
Try as they may
They can never define
What's been said
Between your
Heart and mine

[Repeat chorus twice]

(You say it best
When you say
Nothing at all
You say it best
When you say
Nothing at all)

The smile on your face
The truth in your eyes
The touch of your hand
Let's me know
That you need me

[Repeat chorus]

(You say it best
When you say
Nothing at all
You say it best
When you say
Nothing at all)

The smile on your face
The truth in your eyes
The touch of your hand
Let's me know
That you need me

(You say it best
When you say
Nothing at all
You say it best
When you say
Nothïng at all)

When you say nothing at all - Ronan Keating

duminică, 13 iulie 2008

Duminica, 13 iulie - o zi memorabila


Nu m-am gandit ca aceasta data de treisprezece va fi atat de iesita din comun. Ziua o asociam in totalitate cu examenul de licenta, si nici prin cap nu-mi trecea ca vor avea loc inca trei evenimente deosebite.

Daca o luam in ordine cronologica, va pot marturisi ca am trecut fara probleme peste examenele de la filosofie si jurnalism, cu toate ca nu dormisem sambata noapte decat doua ore din cauza unei migrene.

Entuziasmata de rezultate, am purces catre o alta finalizare. Fara sa ma agit prea mult am incheiat definitiv un vechi capitol din viata mea, si anume relatia cu fostul partener de suflet. Incarcata cu tot ce-mi mai ramasese pe la el si cu o noua viziune asupra viitorului, am decis ca acest pas trebuie facut acum. O ultima lacrima mi-a brazdat dureros obrazul, pentru ca a fost cea de dor…

Cum principala mea problema este faptul ca nu imi place sa locuiesc singura, am actionat in consecinta si am decis sa adopt un pui de pisic. Zis si facut. La ora sapte seara, in bucataria mea, manca pofticioas Bubu, un simpatic motan gri cu pete albe ce-mi va tine de urat de acum incolo.

Plictisita, ma invarteam cu scaunul si analizam rezultatele zilei in curs, ce-mi pareau echilibrate, cand primesc un telefon de la prietena mea, Geo, care a decis sa ma binedispuna. Dupa raportul iminent pe care l-a solicitat, mi-a dat apoi sa vorbesc cu doi amici care m-au facut sa rad aproape un ceas. M-a ajutat fantastic aceasta convorbire! Am uitat de toti si de toate cand ma asteptam cel mai putin. A fost un apel pentru sufletul meu, suflet care nu isi pierde speranta si cauta in continuare…

luni, 7 iulie 2008

Lunatic





Tu esti acolo, eu sunt aici,
Parca-am fi Polul Nord si Polul Sud...
Dar negativul cu pozitivul se atrag, nu-i asa?

sâmbătă, 28 iunie 2008

Despre mine - in detaliu













Ce iubesc?


Imi iubesc viata, steaua sub care m-am nascut, familia si prietenii adevarati.

Ce imi place ?

Imi place sa daruiesc, sa iubesc, sa fac lumea sa zambeasca, sa scriu, sa citesc, sa ma uit la filme siropoase si comedii spumoase, sa ascult ploaia, sa spun bancuri, sa numar stelele din cer, sa privesc rasaritul si apusul de pe plaja, sa calatoresc in nestire, sa gatesc, sa am grija de animale, sa joc bowling, sa ascult muzica inainte sa adorm, sa dansez, sa sofez, sa invat lucruri noi, sa, sa , sa....

Ce imi doresc?

In primul rand vreau sa fiu sanatoasa ca sa ma pot bucura de tot ce-mi ofera viata. Imi doresc sa le dea Dumnezeu viata lunga si usoara parintilor, fratelui si bunicilor mei.

De ce mi-e dor?

Cel mai tare imi lipsesc bunicii  si strabunica(Buia), care au plecat de pe lumea aceasta. Am momente de dor nebun cand ma gadesc la ei si am impresia ca mi se sfasie sufletul de atata suferinta.

Mi-e dor de copilarie, de vacantele petrecute in primii unsprezece ani, in Oltenia. De acolo imi lipseste gradina cu minunatul zarzar, delicioasa zmeura si gustoasele agrisele ; trotineta, leaganul din bucati de lemn frumos colorate, barna si bara din curtea scolii de vis-a-vis de casa, pestele din Olt, floarea-soarelui, aromata lubenita, prajiturile facute din pamant - cu vecina Laura - pentru papusi , ciubucurile sub forma de baston pe care le cumparam de la vecin si de... vacuta Joiana.

Mi-e dor de Obarsa Lotrului si de celelalte zone muntoase unde am fost cu ai mei in fiecare an, pana in 2004; de susurul paraului alaturi de care tata aseza imensul cort; de afinele, murele, zmeura, fragutele si ciupercile pe care le culegeam din desisuri, poienite si de pe varfuri, de apa proaspata de la „trei izvoare” si de focul de tabara.

Imi lipsesc vacantele "mari" din Suceava, comuna Udesti, unde cu prietena mea cea mai buna, Adina, am petrecut timp de zece veri. Mi-e dor sa pescuiesc, sa organizez spectacole pe imas, sa merg dupa buretii moldovenesti, sa prepar scoici, sa ma scald in apa raului Suceava, sa ma patez pe maini cu iodul din nucile verzi, sa intru cu frica-n san intr-un lot cu rasarita si sa plec cu trei palarii fara sa fiu prinsa; as mai vrea sa fac si acum un mos si-o baba din bostani mari si portocalii, sa ma catar pe casa si in totii copacii din curte, sa ma dau in scarnciob pana ating cu picioarele bolta de vita de vie, sa ma urc in pod fara vreo scara, sa stau la umbra nucului si sa compun poezii si, sa fiu cuprinsa iarasi de primii fiori ai dragostei.

Nu pot uita nici de povestile nemuritoare, in special cele scrise de fratii Grimm, pe care le citeam sub patura, chinuita cu veioza, pentru ca parintii imi interziceau sa lecturez pana tarziu ca sa nu-mi stric vederea. Numai daca le citeam in miez de noapte aveau farmec...Am frunzarit cartea lor, groasa de cinci sute de pagini, pana cand scoarta aproape ca s-a rupt de tot....

Cum ma relaxez?

Daca ma asteapta o cada plina cu spuma aromata, muzica lenta in surdina si lumanari parfumate, ma destind imediat. Nu mai vorbesc de un masaj facut cu ulei de bebelus sau lotiune de corp...
Cand sunt trista, furioasa sau pur si simplu ma plictisesc, ascult muzica data la maxim, dansez si imi torn un pahar cu vin rosu, dulce. Dupa o jumatate de ora de la acest tratament, ma calmez si adorm...

Ce mancaruri imi plac?

In primul rand, orice se poate manca cu ceapa :) - costita afumata, ciorbita, mancarica de cartofi etc, apoi - peste prajit, pui la ceaun, amandoua cu mujdei de usturoi, gratar cu salata, mancarea chinezeasca si multe alte bucate delicioase.
Ma rasfat cu inghetata, salata de fructe, ciocolata cu alune sau menta, pufarine si iaurturi mari cu fructe.

Ce hobby-uri am?

Imi place sa patinez, sa merg cu bicicleta si rolele, sa dansez, sa escaladez, sa scriu, sa citesc romane de dragoste si politiste si nu ultimul rand, ma fascineaza tehnologia de orice fel, inovatia si computerele.

Ce ma pricep sa fac?

Sa bat un cui, sa vopsesc, sa schimb o priza, un bec, un neon, o siguranta, sa lipesc fire, sa repar diverse obiecte, sa desfac un aparat in bucatele si sa-l montez la loc (calitati mostenite de la tata), dar mai imi place si sa: croiesc, sa tai(cate cearceafuri nu am stricat in copilarie decupand imprimeurile!), sa cos, sa trag la masina, sa crosetez (mostenire de la mama si bunica), sa gatesc, sa ingrijesc florile ( influente mama – bunica).

Ce muzica ascult?

Fara vreo ordine anume, imi plac: Abba, Modern Talking, Iris, Cenaclu, Celine Dion, Madona, 3SE, Kylie Minogue, BSB, Buddha Bar, Mariah Carey, Nino D'Angelo, Laura Pausini, Julio Iglesias, Florin Chilian, Tiziano Fero si multi, multi altii.

Ce ma impresioneaza?

Ma impresioneaza trandafirii de un rosu sangeriu, plimbarile pe malul marii - seara, muzica buna si declaratiile de iubire.

Ce colectionez?

Bani vechi in monede si bacnote, bijuterii (pretioase , gablonturi) si chei de toate felurile. In copilarie mai colectionam timbre, cutii de chibrituri, cartele telefonice si surprizele de la gume.

Ce imi displace?

Ma enervez teribil daca sunt acuzata pe nedrept, nu imi place sa dau socoteala nimanui pentru banii castigati de mine, sa mint si sa fiu mintita, sa injur (mai imi scapa, adevarat), nu imi place sa sufar si nici sa ii fac pe altii sa treaca prin asa ceva. Nu as vrea sa fac sau sa spun ceva si sa par falsa.

Planuri pentru viitorul apropiat?

Sa am un job la care sa ma duc cu placere, sa-mi iau masina, sa invat bine doua limbi straine si sa calatoresc cat mai mult.

Planuri pentru restul vietii?

Material: sa am candva propria mea afacere, sau de ce nu – a familiei ca sa le pot oferii copiilor si nepotilor, cel putin la fel de mult cat am primit eu de la ai mei.

Sentimental: sa imbatranesc frumos alaturi de sot/suflet pereche si de copiii nostrii. Sa vizitez cele mai frumoase locuri din tara si din lume, sa public o carte (pom am plantat ) si ... sa am o casa la munte cu o gradina plina de flori , unde sa-mi invit prietenii la o discutie, o gustare, o carte, un rummy, timp in care, desigur, mai arunc o privire si la frumosii mei nepoti care se joaca linistiti ....

Iar din punct de vedere astral....

Pesti, Sapte martie - Ziua structurii abstracte


Persoanele complexe nascute pe data de 7 martie traiesc adesea intr-o lume abstracta. Trasarea unei structuri pentru aceasta lume este marea provocare pe care acestia o accepta in viata. Nativii care reusesc sa gaseasca o forma concreta pentru a-si exprima gandurile pot avea parte de mari reusite.

Desi mintea lor isi pastreaza in general libertatea de a explora subiecte abstracte sau foarte putin cunoscute, nativii zilei de 7 martie orientati catre construirea unei cariere isi manifesta in general ideile intr-un mod practic si mai ales beneficiind de sprijinul si implicarea celor din jur. Fie ca participa la activitati lumesti, fie ca nu, ei pot crea impresia ca duc o viata intr-un alt plan al existentei. In mod deloc surprinzator, cei nascuti in aceasta zi isi traiesc viata privata complet separat de cea sociala.
In realitate, lumea adesea insingurata a celor nascuti pe 7 martie nu este usor de accesat. Cei care doresc sa le devina prieteni vor descoperi ca au nevoie de multa rabdare si intelegere si, mai presus de toate, nu trebuie sa ridice pretentii. Nativii zilei de 7 martie nu au retineri in a oferi, dimpotriva pot fi foarte generosi, dar nu reactioneaza prea bine daca se exercita presiuni asupra lor. De obicei, reactia lor este aceea de a se retrage, atat din punct de vedere emotional, cat si fizic.

Atunci cand sunt atacati sau criticati, nativii zilei de 7 martie se apara doar intr-o mica masura (daca nu chiar deloc) inainte de a se retrage in siguranta spatiului propriu. Ei invata foarte repede in cine pot avea incredere si in cine nu atunci cand vine vorba de intelegere si acceptare. Intr-o oarecare masura secretosi, nu sunt prea deschisi nici in ceea ce-i priveste pe cei iubiti. Persoanele nascute la 7 martie pot fi deosebit de generoase din toate punctele de vedere cu cei pe care ii considera demni de acest lucru. Nativii acestei zile sunt extrem de sensibili la nevoile celorlalti. Astfel, dreptatea si egalitatea pot deveni preocupari pentru ei. Desi sunt legati de preocuparile societatii in care traiesc, nu sunt totusi fiinte foarte sociabile. Ei considera ca un prieten bun sau doi sunt mai mult decat suficient.
Printre problemele de care se lovesc nativii, se numara si energia nestatornica, lipsa unei vieti sociale bogate, teama, instabilitatea si un anumit sentiment de nesiguranta in legatura cu adevarata menire a vietii lor. In momentul in care reusesc sa isi directioneze energiile intr-o directie semnificativa, pot ajunge foarte departe. Folosindu-se de munca lor, ei pot face incursiuni impresionante din punct de vedere social.

Indivizii nascuti la data de 7 martie trebuie sa mentina un contact cu gandurile si sentimentele familiei, ale cercului social si ale societatii in general. Punand la contributie grija si atentia lor pentru a face fata muncii si preocuparilor personale in egala masura, ei isi pot construi o viata destul de impresionanta. Este posibil sa nu gaseasca persoana potrivita cu care sa isi imparta viata, dar cu siguranta vor pune bazele unor prietenii solide care vor avea rolul de supapa pentru nevoia lor de a imparti afectiune.
SFATURI: Consolideaza-ti pozitia. Da o forma gandurilor abstracte si comunica-le si altora. Nu exagera cu autocritica. Permite si altora sa partunda in lumea ta si lasa-i sa-ti descopere adevarata personalitate.
PUNCTE FORTE:
Conceptual
Sensibil
Generos
PUNCTE SLABE:
Confuz
Retras
Singuratic

În pozele scanate: eu pe la 15 ani, stăbunica Buia, mătuşa Carmen şi verisoara Oana.

Plictisit? Joaca Zuma!